Widgetized Section

Go to Admin » Appearance » Widgets » and move Gabfire Widget: Social into that MastheadOverlay zone

Strategii de prevenție a consumului de droguri la adolescenți. Rolul mass-media

În cazul in care folosește cuiva, eventual celor care vor să se implice în acțiunile anti-drog, postez o lucrare de dizertație de la masterul pe care l-am absolvit in 2008, lucrare care conține inclusiv date statistice interesante despre situația consumului de droguri în acea perioadă.
Rezultatele chestionarului prezentat în lucrare duc la concluzii interesante, mai ales pentru cei care vor să planifice actiuni la nivelul județului Neamț. O emisiune TV de 1 oră nu putea să cuprindă toate aspectele de mai jos.

Argument

Prezenta lucrare isi propune sa faca o analiza a diverselor strategii de preventie si interventie folosite de catre institutii guvernamentale si asociatii non-guvernamentale in cadrul eforturilor de diminuare si eventual eradicare a consumului de droguri cu un accent principal pe campaniile mass-media. In momentul de fata, la noi in tara avem o sansa pe care alte state au pierdut-o si anume suntem in situatia in care fenomentul consumului de droguri se afla inca intr-un stadiu incipient si in afara de acest aspect, eforturile prezente ale autoritatilor reusesc sa restranga aria de raspandire destul de bine, in special atunci cand vorbim de drogurile de risc major.
Pe de alta parte, un alt mare avantaj pe care il avem este faptul ca putem sa beneficiem de experienta pe care o au in acest domeniu alte state care s-au confruntat cu situatii similare cu ceva timp in urma si astfel putem sa alegem strategiile potrivite pentru a duce o lupta eficienta cu acest fenomen.
Recenta intrare a Romaniei in UE poate constitui si un avantaj insa in acelasi timp si un dezavantaj. Deschiderea completa a granitelor si libera circulatie a populatiei aduce cu sine nu doar fenomene pozitive ci si obiceiuri noi de consum si poate chiar sa constituie o poatra deschisa pentru aducerea drogurilor in tara noastra. Am fost intotdeauna considerati un punct de tranzit pentru anumite droguri catre Europa insa in momentul de fata pericolul este mult mai mare.

Un alt aspect care merita luat in considerare este cel al migratiei, care influenteaza din pacate si el consumul de droguri la noi in tara in doua moduri:
- Vorbim in primul rand de romani care pleaca in strainatate la munca si care ajunsi in contact cu anumite medii din tarile respective ajung consumatori. In momentul in care se intorc acasa, in tara, fie ca o fac pentru a-si revedea familia, fie ca definitiv, ei vin si cu aceste obiceiuri si vor incerca sa-si procure si aici drogurile pe care le foloseau in strainatate. Conform unui principiu care tine de economie, acolo unde exista cerere, oferta nu va intarzia sa apara. Iar daca aceasta oferta intarzie totusi, chiar respectivele persoane devin dealeri, formand astfel mici retele locale care tin legatura cu fostii dealeri din tarile unde au fost, formand astfel mici retele internationale.
- In al doilea rand, intrarea in UE ne-a adus in fata unui fenomen care incepe sa fie din ce in ce mai evident: pe masura ce mana de lucru romaneasca pleaca in tari straine pentru a cauta salarii mai mari, pe fondul unei lipse de forta de munca in Romania, incep sa apara emigranti din tari sarace sau subdezvoltate care muncesc in tara la noi in locul celor plecati. Este cazul comunitatilor de chinezi, de indieni etc sau a altor nationalitati, comunitati care au inceput sa se formeze in special in marile orase din tara. Acestia vin cu familiile si cu obiceiurile din tarile respective, constituind la randul lor un potential factor de risc pentru introducerea in tara a diverselor tipuri de droguri.

Ne confruntam in unele regiuni ale tarii cu un consum exagerat de droguri licite (alcool si tutun), consum care in perceptia populatiei generale nu constituie un pericol la fel de mare ca cel asociat cu consumul drogurilor ilicite. Probabil ca acesta este aspectul cel mai greu pe care campaniile de preventie trebuie sa-l depaseasca pentru ca in acest caz luptaa se duce cu mentalitati care dureaza de foarte mult timp si de cele mai multe ori campaniile anti-alcool sau anti-fumat tind sa fie ridiculizate de catre adolescenti in loc sa aiba rol educativ.
Motivul pentru care preventia este importanta in cadrul eforturilor de combatere a acestui fenomen este cred evident si din acest motiv nu voi insista mult pe acest aspect insa doresc sa subliniez acel principiu de baza din medicina care spune ca este mult mai usor sa previi decat sa tratezi. Acest principiu a fost insa pus la indoiala din cauza unui fenomen observat in analiza programelor de preventie: de foarte multe ori, programele de preventie presupun foarte multe fonduri si efectele lor sunt nu doar greu de cuantificat insa uneori sunt mult prea mici. Mai mult, apar voci care spun ca anumite strategii de preventie folosite nu fac decat sa deschida apetitul catre au anumit tip de consum sau altul si ca se exagereaza cu informarea despre droguri, in special cand vorbim de adolescenti.

Campanii mass-media

Pana in prezent, la noi in tara au fost folosite in special campaniile mass-media ca mijloc de preventie si tocmai din aceasta cauza voi incerca sa incep printr-o analiza a acestora.
Campaniile mass-media pot ca creeze un climat de opinii favorabile in cadrul unei comunitati, sa promoveze discutiile despre un subiect anume si sa explice introducerea unor masuri de preventie care ar putea sa fie interpretate gresit de catre populatie. Astfel, un rol primordial pe care il pot avea aceste campanii este acela de atrage atentia unui anume drog sau unui anume tip de consum/consumator. In acelasi timp, mass-media poate sa ajute la cresterea eficientei unor alte programe de preventie, cum ar fi educatia despre droguri in scoli, programe care altfel nu si-ar atinge intregul potential. Totusi trebuie subliniat ca acesste campanii nu pot fi considerate capabile sa produca ele insele schimbari comportamentale. Astfel, potentialul acestor campanii in relatia cu problematica drogurilor, se refera in principal la convingerea potentialilor consumatori sa nu inceapa consumul si mai putin la convingerea consumatorilor sa opreasca consumul si sa caute ajutor.

Un alt element important de subliniat referitor la campaniile anti-drog din mass-media se refera la faptul ca aceste nu au efect niciodata atunci cand sunt singure. Aceste campanii trebuiesc sustinute de alte activitati si de cele mai multe ori au efect ca parte dintr-o strategie mai mare, avand in principal un rol suportiv.

Principalele doua trasaturi ale campaniilor mass-media in general sunt urmatoarele:
- In primul rand grupul tinta este format din marea masa de consumatori de media.
- In al doilea rand, mesajul campaniilor este transmis pe o anumita cale catre grupul tinta.

Prin urmare, nu exista comunicare sau contact interpersonal intre cel care face comunicarea respectiva si audienta. Pe de o parte, campaniile mass-media au potential fantastic pentru ca mesajul ajunge la un numar foarte mare de persoane dar pe de alta parte, lipsa unui feed-back interpersonal cu audienta duce la dificultati majore de adaptare a mesajelor verbale si non-verbale in functie de reactiile in schimbare ale audientei. Asadar, marele avantaj ramane gradul de penetrare in cadrul unei populatii, prin diversele mijoace mass-media care pot fi folosite in cadrul unei campanii: ziare, reviste, documentare, filme, postere, timbre, felicitari, spoturi radio, internet, etc.

Trebuie subliniat in principal ajutorul pe care o astfel de campanie il poate da altor institutii care incearca sa stopeze prin diverse mijloace consumul de droguri si efectele acestora. Un exemplu in acest sens este campania politiei australiene care a introdus testarile aleatoare ale soferilor pe autostrazi pentru depistarea celor care consuma alcool. Aceasta masura a fost introdusa initial fara niciun fel de campanie media si au existat chiar procese pentru incalcarea drepturilor individuale. Actiunea politiei era privita in principal ca o incalcare a prezumptiei de nevinovatie. Din aceasta cauza, guvernul australian a finantat o campanie agresiva care a avut ca principal scop aducerea in discutie a consumului de alcool la volan ca principal motiv pentru producerea accidentelor pe autostrazi. In urma aceste campanii au disparut si protestele legate de aceasta practica a tesstarilor aleatoare.

Caracteristicile principale ale campaniilor mass-media eficiente, ar putea fi ordonate in functie de importanta astfel:

1. Integrarea intr-o strategie de marketing social
Dupa cum am subliniat si mai sus, aceste campanii trebuiesc incluse in strategii mai mari pentru a produce efectele pe care le asteptam de la ele. Marketingul social il definim ca aplicarea conceptelor si tehnicilor de marketing pentru promovarea diverselor idei pentru imbunatatiri de ordin social in locul produselor sau serviciilor economice. Audienta mass-media trebuie privita ca un participant activ in procesul de comunicare. Credintele, obiceiurile, atitudinile preexistente isi pun amprenta vizibila asupra felului in care vor fi interpretate si eventual acceptate mesajele mass-media. Astfel, plasand campaniile mass-media in strategii de marketing social care includ si alte cai de comunicare si/sau de combatere a unui anumit comportament, vom reusi sa detinem un control mult mai bun asupra mesajelor transmise dar si asupra raspunsului pe care-l are respectiva strategie in cadrul populatiei, obtinand avantajul feed-back-ului care poate sa duca la mici modificari ale mesajelor initiale.

2. Nevoia de combinare a campaniilor mass-media cu initiative locale
Campaniile mass-media sunt de cele mai multe ori facute pentru a transmite mesaje la un numar cat mai mare de oameni. Pentru anumite comunitati specifice, realitatile pot sa difere intr-o mai mica sau mai mare masura si mesajele pregatite pentru nivel national pot sa primeasca sensuri la cere initiatorii nu s-au gandit. Tocmai din aceasta cauza, campaniile mass-media trebuie sa fie combinate cu mici campanii locale care sa urmareasca reactia la respectivele mesaje si eventual sa intervina pentru explicarea sau modificarea mesajului in functie de feed-back. Initiativele locale pot fi actiuni ale politiei, organizarea de evenimente la nivel local de catre autoritatile locale, campanii de informare in scoli, etc.

3. Nevoia ca aceste campanii sa se succeada la intervale regulate, intr-un ritm cat mai sustinut
Un exemplu foarte clar in acest sens este dat de catre campaniile pentru liceeni. In fiecare an, o noua generatie de absolventi de scoli generale devin liceeni si in acelasi timp o generatie paraseste liceul. Cei care vin trebuie la randul lor sa fie sensibilizati in legatura cu efectele consumului de droguri si din aceasta cauza aceste campanii trebuie sa se repete pentru ei.Tocmai din aceasta cauza, sunt de multe ori folosite in campaniile anti-drog evenimente si/sau materiale specifice pentru anumite evenimente din viata: campanii ce se desfasoara in prima luna de liceu, mesaje anti-drog incluse in anumite manuale, etc.

4. Nevoia de planificate, targeting si pre-testare
In cadrul unor astfel de campanii, cel mai bine este sa incepi cu obiectivul pe care si-l propune campania. Dupa cum am mentionat, principalul rol al campaniilor mass-media se pare ca este cel legat de preventie si nu cel legat de stoparea consumului. Din aceasta cauza campania trebuie organizata de la inceput astfel incat sa tina seama de obiectivele ei si de grupul tinta care este compus de cele mai multe ori din neconsumatori sau cel mult din consumatori ocazionali.

Exista si alte caracteristici ale unei campanii mass-media de succes in preventia consumului de droguri pe care le voi enumera in cele ce urmeaza:
- Sa foloseasca mijloace media multiple pentru a sprijini activitatile de la nivel local
- Sa existe un grup de coordonare a campaniilor care sa primeasca informatii din comunitati
- Sa includa personalitati sau institutii importante
- Alegerea cu foarte mare grija a modelelor umane (aparitie, credibilitate, priza la grupul tinta, etc)
- Sa sublinieze aspectele pozitive ale abstinentei si/sau renuntarii la consum mai degraba decat aspectele negative ale consumului, sau sa scoata in evidenta mai degraba beneficiile imediate decat posibilele efecte negative pe termen lung
- Sa se asigure ca orice aspecte de anxietate provocate de mesaje sunt insotite de mecanisme care reduc anxietatea
- Utilizarea mesajelor educative in context artistic
- Sa fie coordonate perfect din punctul de vedere al respectarii graficelor de desfasurare
- Sa contina un mesaj principal care sa fie repetat
- Sa se foloseasca de cate ori este posibil reclama gratuita prin transformarea unor evenimente pozitive legate de droguri in stire/articol.

Pentru planificarea si implementarea unei campanii mass-media de succes, trebuie de asemenea sa se respecte cativa pasi principali care vor duce implicit la minimizarea problemelor care ar putea interveni.
1. Cercerarea factorilor care duc la initierea, continuarea si escaladarea consumului pentru drogul respectiv.
2. Identificarea retelei regionale si locale de structuri care sunt implicate in combaterea respectivului fenomen.
3. Identificarea foarte clara a incidentei fenomenului respectiv in cadrul grupului tinta. Depistarea mecanismelor care ii fac pe consumatori sa inceapa si sa continue consumul si pe ceilalti din grupul tinta sa nu consume.
4. Redefinirea scopului, a obiectivelor si grupurilor tinta si alegerea celor mai potrivite canale media. Dezvoltarea strategiei.
5. Pretestarea materialelor pe grupul tinta.
6. Implementarea si urmarirea desfasurarii campaniei si operarea modificarilor daca acestea se impun.
7. Evaluarea campaniei.

Din experienta campaniilor anti-drog de la noi din tara, se poat trage cateva concluzii cu privire la ceea ce nu trebuie facut intr-o astfel de campanie. Astfel, trebuie subliniat faptul ca atunci cand te bazezi pe mijloace media gratuite (ne-platite) trebuie sa te astepti la o audienta foarte scazuta. O alta lectie este legata de lipsa repetarii la intervale regulate ale campaniilor. Nimeni nu retine campaniile care s-au facut cu 1 sau 2 ani in urma si efectul acestor mesaje se devalorizeaza.
Lipsa pretestarii mesajelor poate sa duca la greseli extraordinar de mari. Un exemplu in acest sens este o campanie initiata de Ministerul Sanatatii pentru combaterea tuberculozei. Unul din postere infatisa o scena dintr-o sala de clasa in care o fetita era pusa la colt iar in partea opusa erau colegii ei impreuna cu profesorul, acestia aratand acuzator cu degetul spre fetita respectiva. Nu am sa comentez mai mult ce efecte poate sa aiba un asemenea mesaj si cum a fost primit de catre cei care au vazut posterul.
Tot recent am observat o campanie care se adresa adolescentilor dar pentru care se alesese ca post de transmitere TVR1, TVR2 si TVR Cultural. Nu cred ca a fost cea mai inspirata alegere si poate ca ar fi fost mai indicate posturi de muzica sau de divertisment.

Ca un rezumat, campaniile mass-media de la care multa lume are asteptari foarte mari sunt de fapt instrumente excelente doar atunci cand fac parte dintr-o strategie de marketing social si au efectele scontate doar in combinatie cu alte actiuni si numai in anumite conditii. Nu este o lectie pe care o invata doar tara noastra, destul de recent, un raport al GAO (United States Government Accountability Office) din august 2006, catre Senat a tras urmatoarea concluzie: „ONDCP Media Campaign – Contractor’s National Evaluation did not find that the Youth Anti-Drug Media Campaign was effective in reducing youth drug use”.

Voi reda in cele ce urmeaza si textul de incheiere pentru o mai buna intelegere a problemei:
„A well-designed and executed multiyear study of the impact of the ONDCP anti-drug media campaign on teen initiation of drug use, or cessation of drug use, shows disappointing results for the campaign. The study provides no evidence that the campaign had a positive effect in relation to teen drug use, and shows some indications of a negative impact. Some intermediate outcomes, such as parents talking with children about drugs, and doing fun activities with their children, showed positive results in that the media campaign encouraged parents to adopt these behaviors. However, other intermediate outcomes, such as parents’ monitoring of their children’s behavior, were not shown to be affected by the campaign. Moreover, the evaluation did not provide evidence that intermediate outcomes that showed positive results translated into greater resistance to drugs among the teenage target population.”

Strategii de marketing social

Dupa cum am vazut, in momentul in care te bazezi strict pe o singura metoda de prevenire nu ai sanse de succes. In acelasi timp, chiar daca folosesti metode foarte bune insa nu le integrezi intr-o strategie de marketing social, sansele ca banii sa fie cheltuiti degeaba sunt foarte mari. Tocmai din aceasta cauza, voi incerca sa enumar si sa comentez acele strategii pe care le consider potrivite pentru a fi incluse intr-o mai mare strategie nationala pe termen lung, care sa aiba ca efect reducerea incidentei consumului de droguri la adolescenti. Mentionez ca majoritatea modelelor studiate de mine (pe care le voi include in bibliografia atasata) sunt de origine americana datorita experientei pe care am avut-o pe functia de coordonator de program in cadrul Doctors of the World.
Din aceasta pozitie am avut ocazia sa lucrez in echipa care a conceput si implementat o campanie de informare a populatiei despre tuberculoza si urmarile ei dar si o campanie de stimulente pentru bolnavii de tuberculoza care a constat in acordarea de tichete valorice acelor bolnavi care isi urmau tratamentul asa cum le era recomandat de catre medicul curant. Campania de informare a fost una la nivel national iar cea de stimulente la nivelul judetelor Neamt si Constanta si a municipiului Bucuresti. Eforturile noastre si rezultatele celor doua campanii au fost recunoscute si apreciate, campania de stimulente fiind chiar preluata si implementata in Strategia Nationala de Combatere a Tuberculozei.
Prima strategie pe care as aminti-o se refera la educatie si dezvoltarea aptitudinilor si tine in principal de programe implementate in cadrul unitatilor de invatamant, avand ca target principal tinerii. Educand tineretul in privinta alcoolului, a tigarilor si a drogurilor dar mai ales cu privire la riscurile asociate cu folosirea acestora vom avea una din cele mai bune forme de preventie. In vreme ce programele de preventie pentru scolari se concentreaza pe unitatile de invatamant, ramane la fel de important sa folosim mass-media dar si campanii de informare la nivel de comunitate sau chiar de familii.

Programe scolare
Programe de preventie in scoli care sa fie cu adevarat eficiente sunt destul de greu de implementat. Metoda care pare sa dea cele mai bune rezultate tine de gasirea unor modele pe care tinerii sa le urmeze. Premisa principala de la care se pleaza este aceea ca tinerii devin consumatori in urma presiunilor sociale de la mediul, anturaj, familie, mass-media dar si din cauza unor presiuni interne cum ar fi dorinta de a deveni popular. Astfel de programe il invata si il motiveaza pe adolescent sa reziste acestor presiuni., informand-ul in acelasi timp cu privire la efectele consumului. Pentru ca astfel de programe sa fie eficiente, sunt unele aspecte care trebuie sa fie respectate:

1. Structura:
- Aceste programe trebuie sa fie continue, de la gradinita si pana la ultimul an de terminare a liceului.
- Sa fie adaptate structural la specificul si nevoile comunitatii de care apartine unitatea de invatamant.
- Pentru a tine pasul cu schimbarile accelerate si transformarile prin care trec generatiile actuale de tineri, in procesul decizional trebuie cooptati si elevi de scoala, membrii ai grupurilor tinta.
- Programele trebuie sa discute motivele pentru care tinerii incep sa consume si sa ofere alternative consumului.
- Una din regulile principale trebuie sa fie sinceritatea, chiar si atunci cand unele intrebari pot sa puna in dificultate sau cand raspunsurile ar putea fi interpretabile.
- Este foarte important sa se discute si sa se corecteze perceptia si conceptiile despre consumul ocazional.
2. Set-up:
- Atmosfera in care se desfasoara intalnirile trebuie sa fie toleranta, lipsita de accese moralizatoare sau de tehnici de inspaimantare. Daca este posibil, sa existe un dialog intre o persoana desemnata si un colectiv de elevi.
- Programele trebuie sa foloseasca invatarea activa care va fi de preferat unei lecturi pasive a unor notiuni. Metodele interactive se potrivesc mult mai bine acestui tip de intalniri, putandu-se folosi chiar si tehnica jocurilor de rol sau formarea de grupuri de discutie.
- Persoanele care vor conduce intalnirile trebuie sa fie acceptate fara rezerve de catre grupul de elevi si sa fie apreciate de acestia.

Programele scolare trebuie intotdeauna sa fie completate de interventiile parintilor, de actiuni la nivelul comunitatii si de mass-media.
- Programe tintite catre elevii care prezinta „un risc ridicat”
Scolile pot identifica si pot propune si implementa programe speciale pentru acei elevi care prezinta, din diverse motive, un risc ridicat de a dezvolta comportamente adictive. Astfel de programe trebuiesc conduse in special de catre psihologi sau de catre consilieri scolari in colaborare cu familia si profesorii.

Campanii mass-media
Problematica ridicata de folosirea campaniilor a fost deja tratata anterior.

Grupurile de tineri / activitatile alternative
Popularizata in special in USA in anii 1970, prin aceasta metoda se refera in special la infiintarea de cluburi pentru tineri si se bazeaza pe teoria conform careia se poate controla mediul in care tinerii se intalnesc pentu a reduce influenta anturajului.

Programe cu focus pe familie
In unele tari, incidenta din ce in ce mai mare a fenomenului drogurilor, a determinat infiintarea de asociatii ale parintilor care au cautat metode pentru a imbunatatii influenta familiei asupra tinerilor. Aceste miscari promoveaza in principal dialogul deschis intre parinti si copii, scopul fiind ca acestia din urma sa-i considere pe parinti ca exemple demne de urmat. Din pacate sunt foarte multi factori de care depind astfel de programe si rezultatele sau chiar desfasurarea lor sunt foarte greu de urmarit.

Strategii complete la nivel comunitar – Astfel de strategii includ de fapt mai multe metode care presupun participarea in acelasi timp la campanii de preventie a mai multor actori din viata unei comunitati: scoli, familie, societate civila, mass-media, autoritati locale, biserica, etc. Asemenea programe sunt extrem de greu de coordonat si presupun o strategie foarte bine pusa la punct insa din punctul meu de vedere reprezinta cea mai buna solutie care da cu siguranta si cele mai bune rezultate.

Schimbarile la nivel de politica / atitudine a autoritatilor fata de problematica drogurilor se dovedesc a fi din ce in ce mai eficiente, in special in combinatie cu strategiile educationale si cu strategiile la nivel comunitar.
- Politici scolare: pot sa includa introducerea orelor de educatie pentru prevenirea consumului de droguri, organizarea anuala de activitati si programe in acest sens, schimbarea programei sau chiar a regulamentelor de ordine interioara pentru a diminua pe cat posibil contactul elevilor cu drogurile.
- Etichetele de avertisment: constituie in momentul de fata una din metodele cele mai folosite pentru a reduce numarul fumatorilor.
- Taxarea: se refera in principal la cresterea taxelor la asa-numitele droguri legale (alcool,tigari). Efectul imediat este cresterea preturilor si se pare ca acest fapt este extrem de eficient in special pentru reducerea consumului la adolescenti.
- Cresterea varstei minime: se refera la cresterea varstei minime de la care o persoana are dreptul sa consume alcool sau sa fumeze intr-un restaurant. In unele state din cadrul USA, varsta minima este de 21 de ani.
- Interzicerea vanzarilor catre minori
- Introducerea legilor 0 toleranta: In Noua Zeelanda permisul de conducere se acorda gradual. Intr-o prima etapa, soferul nu are voie sa consume bauturi alcoolice deloc, in etapele urmatoare, alcoolemia admisa este gradual crescuta pana la maximul legal admis. Orice incalcare duce la interzicerea obtinerii permisului de conducere pentru totdeauna.

O alta categorie de strategii este cunoscuta si la noi sub denumirea de Harm-reduction. Aceste strategii se refera in principal la reducerea consecintelor consumului de droguri si nu sunt considerate strategii de preventie. Totusi ele previn complicatii care pot duce chiar la decesul consumarorului. Dintre programele care tin de aceste strategii as aminti aici programele prin care le sunt furnizate seringi de unica folosinta consumatorilor de droguri injectabile, cu scopul de a reduce probabilitatea contactarii de boli cu transmitere sanguina.

Concluziile acestui demers de analiza a strategiilor de preventie folosite le voi sistematiza pentru o mai buna rezumare.
Scopurile oricarui program de preventie trebuie sa fie realiste. Obiectivul principal trebuie sa fie prevenirea sau reducerea consecintelor negative asociate consumului de droguri. Un rezultat pozitiv al unui program de preventie poate fi considerat si intarzierea primului consum la o persoana tanara sau limitarea riscurilor asociate consumului la un consumator.
Programele educative trebuie sa se bazeze pe principii educationale si nu pe ideologii. Acestea trebuie sa aiba un caracter continuu, cu mesaje adaptate la fiecare varsta in parte. Strategiile educationale trebuie sa se adapteze grupului tinta tinand cont de varsta, sex, atitudine fata de droguri, etc. Ele trebuie neaparat sa includa strategii de dezvoltate a unor aptitudini personale printre care cele mai importante sunt comunicarea, procesul de luare a deciziilor si rezolvarea conflictelor.
Tinerii trebuie sa fie implicati activ in intregul proces de planificare dar si in desfasurarea programelor. Fara acest fapt este imposibil de tinut pasul cu actualele transformari prin care trec generatiile tinere.
Vointa politicului poate, prin schimbarea legislatiei, sa aduca masuri extrem de eficiente in preventia consumului de droguri. Din pacate, masurile care vizeaza consumul de alcool si cel de tutun nu sunt populare si din aceasta cauza astfel de schimbari legislative sunt folosite prea rar si cu lipsa de fermitate. Politica tolerantei 0 care ar avea efecte extraordinare nu cred ca va putea vreodata sa fie folosita din acelasi motiv, a conceptiei populare.
Toate aceste programe trebuie sa fie evaluate cu cea mai mare atentie pentru a putea imbunatati viitoarele campanii si strategii folosite.
Toti actorii implicati in acest proces (parinti, educator, autoritati, ong-uri, etc.) trebuie sa lucreze impreuna si dupa o strategie pe termen lung care sa permita o abordare cat mai completa a fenomenului drogurilor.

Campanii la nivelul judetului Neamt in perioada 2001-2005

Pentru ilustrarea a ceea ce se intampla la noi in tara in acest domeniul, al activitatilor de preventie la nivelul comunitatilor mai mari (la nivel de judet) sau mai mici (la nivel de oras sau chiar liceu), voi folosi exemplul judetului Neamt si a eforturilor depuse de un grup de entuziasi.
Centrul Judetean de Prevenire si Consiliere Antidrog s-a infiintat la data de 26.09.2001 prin Ordinul nr. 10229 emis de Prefectura Judetului Neamt si isi desfasura activitatea sub coordonarea administrativa a Prefectului.
Din acest centru, faceau parte reprezentanti ai IJP Neamt, ISJ Neamt, ASP Neamt, Autoritatea Nationala pentru Tineret Neamt, Asociatia Antidrog Neamt, Asociatia Femina  pe2000 Roman, Asociatia Romana Anti SIDA Neamt. Pe landa reprezentantii acestor institutii, au fost implicati si voluntari, specialisti in diverse probleme, dintre care un rol important l-a avut dl. farmacist primar toxicolog Dumitru Nastasa.
Avand in vedere Strategia Nationala Antidrog publicata in MO nr. 111/21.11.2002, activitatea membrilor CJPCA Neamt au urmarit derularea unor campanii de informare-educare a tinerilor (elevi de gimnaziu, scoli profesionale, liceu si scoli postliceale) precum si instruirea profesorilor in domeniul prevenirii consumului de droguri in rindul tinerilor.
Tot pentru exemplificarea actiunilor membrilor CJPCA Neamt, voi detalia activitatea farmacistului Dumitru Nastasa pe care o consider ca fiind cea mai importanta si mai bogata:
- Conferinte in scoli si licee din judetul Neamt, in peste 20 de locatii:
- Serial de articole publicate sub sloganul „Gandeste-te la viata ta” in cotidianul Realitatea Media, saptamanal, in perioada martie 2003 – septembrie 2005, cate o pagina A3 – in total un numar de peste 150 articole;
- Emisiuni la posturile de radio si TV locale, cu moderator (1 TV, Tele M, Tele 7 abc, Puls TV) despre droguri si alte substante toxice – peste 30 emisiuni;
- 7 alte articole cu tema „Droguri” publicate in reviste locale si centrale;
- Actiuni de instruire a cadrelor didactice – diriginti, in problematica drogurilor;
- Initierea si aplicarea “Chestionarul despre droguri”, la care au participat un numar de peste 550 elevi.
Din punctul meu de vedere, acest chestionar ar fi trebuit aplicat inainte ca aceste activitati sa fie planuite si desfasurate tocmai pentru o mai buna identificare a problemelor care trebuie atinse / rezolvate in cadrul campaniilor de informare la nivelul judetului. Mentionez ca acest chestionar a fost aplicat pe parcursul a 2 ani intre 2003-2004 cu ocazia conferintelor tinute in liceele din judetul Neamt. Participarea la acest chestionar a fost benevola.
Ca structura, este un chestionar cu intrebari inchise care a fost conceput in scopul de a adapta problematica din cadrul intalnirilor cu elevii in functie de nevoile de informare si cunoastere pe care acestia le au. Alcatuirea si aplicarea sa nu au fost riguroase din punct de vedere metodologic insa vorbim despre un prim pas in acest sens, o prima unealta de sondare a beneficiarilor in scopul de a adapta mesajul in functie de realitatile din cadrul grupurilor vizate.
Avand in vedere ca acest chestionar a fost aplicat in urma unor articole in presa locala si a unor interviuri care fac parte din eforturile acestui grup de initiativa, dar si faptul ca nu au existat inainte alte campanii de prevenire a consumului sau de informare a elevilor, putem afirma ca rezultatele reflecta in mare masura efectele campaniei in media sustinute si coordonate de farm. Dumitru Nastasa.
In cele ce urmeaza va voi prezenta rezultatele acestui chestional:

Chestionar privind cunostintele elevilor de liceu referitoare la droguri:

1.Varsta
2. Sex
3. Mediul de provenienta
- Urban
- Rural
4. Ce droguri cunoasteti?
5. Care credeti ca sunt cauzele consumului de droguri?
6. Ati consumat droguri?
7. Cunoasteti personane care consuma droguri?
8. De unde credeti ca se pot procura drogurile?
9. Care considerati ca sunt efectele consumului de droguri?
10. Ce metode de transmitere a informatiilor referitoare la droguri doriti?
11. Cine ar trebui sa va transmita aceste informatii?
12. Credeti ca massmedia are influenta in consumul de droguri?

Rezultate:

1. Varsta
- Participantii au avut varste cuprinse intre 15-18 ani
- Numarul de participanti – 566
2. Provenienta
- Mediul urban – 389 (68,7%)
- Mediul rural – 177 (31,3%)
3. Distributia pe sexe
- Barbati – 228 (40,3%)
- Femei – 338 (59,7%)

Intrebarea nr. 4 Ce droguri cunoasteti:

a. Marihuana
- Respondenti – 538 (95,1%)
o 223 barbati
♣ Urban 75,8%
♣ Rural 24,2%
o 314 femei
♣ Urban 64,8%
♣ Rural 35,2%

b. Cocaina
- Respondenti – 543 (95,9%)
o 214 barbati
♣ Urban 74,8%
♣ Rural 25,2%
o 329 femei
♣ Urban 65,7%
♣ Rural 34,3%

c. Heroina
- Respondenti – 529 (93,5%)
o 217 barbati
♣ Urban 75,1%
♣ Rural 24,9%
o 312 femei
♣ Urban 66,3%
♣ Rural 33,7%

d. Hasis
- Respondenti – 428 (75,6%)
o 196 barbati
♣ Urban 76,5%
♣ Rural 23,5%
o 232 femei
♣ Urban 66,8%
♣ Rural 33,2%

e. Opiu
- Respondenti – 322 (56,9%)
o 157 barbati
♣ Urban 79%
♣ Rural 21%
o 165 femei
♣ Urban 80,6%
♣ Rural 19,4%

f. Diazepam
- Respondenti – 434 (76,7%)
o 177 barbati
♣ Urban (80,8%)
♣ Rural (19,2%)
o 257 femei
♣ Urban – 67,7%
♣ Rural – 32,3%

g. Ecstasy
- Respondenti – 193 (34,1%)
o 107 barbati
♣ Urban 84,1%
♣ Rural 15,9%
o 86 femei
♣ Urban 84,9%
♣ Rural 15,1%

h. Amfetamine
- Respondenti – 125 (22,1%)
o 68 barbati
♣ Urban 86,8%
♣ Rural 13,2%
o 57 femei
♣ Urban 89,5%
♣ Rural 10,5%

i. Solventi
- Respondenti – 69 (12,2%)
o 38 barbati
♣ Urban 81,6%
♣ Rural 18,4%
o 31 femei
♣ Urban 74,2%
♣ Rural 25,8%

Observam din raspunsurile la aceasta intrebare ca rezultatele sunt destul de asemanatoare cu situatia la nivel national. Drogurile cele mai cunoscute sunt aceleasi si nu se evidentiaza aspecte specifice care sa necesite interventii speciale. Intrebarea a urmarit in principal identificarea nevoilor de informare a respondentilor dar si identificarea unor „mituri”.

Intrebarea nr. 5 Care credeti ca sunt cauzele consumului de droguri?

a. Anturajul
- Respondenti 473 (83,6%)
o 188 barbati
♣ Urban 81,6%
♣ Rural 18,4%
o 285 femei
♣ Urban 68,1%
♣ Rural 31,9%

b. Curiozitatea
- Respondenti – 470 (83%)
o 178 barbati
♣ Urban 75,3%
♣ Rural 24,7%
o 292 femei
♣ Urban 65,8%
♣ Rural 34,2%

c. Accesibilitatea drogurilor
- Respondenti – 212 (37,5%)
o 96 barbati
♣ Urban 74%
♣ Rural 26%
o 116 femei
♣ Urban 69,8%
♣ Rural 30,2%

d. Consumul timpuriu de alcool
- Respondenti – 109 (19,3%)
o 51 barbati
♣ Urban 68,6%
♣ Rural 31,4%
o 58 femei
♣ Urban 51,5%
♣ Rural 48,5%

e. Esecurile scolare
- Respondenti – 132 (23,7%)
o 61 barbati
♣ Urban 75,4%
♣ Rural 24,6%
o 71 femei
♣ Urban 60,6%
♣ Rural 39,4%

f. Lipsa de comunicare in familie
- Respondenti – 272 (48,1%)
o 84 barbati
♣ Urban 72,6%
♣ Rural 27,4%
o 188 femeri
♣ Urban 61,2%
♣ Rural 38,8%

Curiozitatea si anturajul raman primele doua cauze pe care adolescentii le identifica ca responsabile pentru inceperea consumului de droguri. De fapt, aceste raspunsuri confirma ipoteza conform careia exista o nevoie de informare foarte mare dar mai ales faptul ca interventia in cazul activitatilor de preventie trebuie sa se faca la un nivel cat mai mic, daca se poate la nivel de grup sau chiar individual.

Intrebarea nr. 6 – Ati consumat droguri?

Nu – raspuns 100%

Intrebarea nr. 7 – Cunoasteti persoane care consuma droguri?

a. Nu cunosc
- Respondenti 432 (76,3%)
o 163 barbati
♣ Urban 69,3%
♣ Rural 30,7%
o 269 femei
♣ Urban 62,9%
♣ Rural 37,9%

b. O persoana
- Respondenti 49 (8,7%)
o 18 barbati
♣ Urban 83,3%
♣ Rural 16,7%
o 31 femei
♣ Urban 64,5%
♣ Rural 35,5%

c. 1-4 persoane
- Respondenti 53 (9,4%)
o 30 barbati
♣ Urban 90%
♣ Rural 10%
o 23 femei
♣ Urban 87%
♣ Rural 13%

d. 5-10 persoane
- Respondenti 9 (1,6%)
o 4 barbati
♣ Urban 100%
♣ Rural 0%
o 5 femei
♣ Urban 80%
♣ Rural 20%

e. Peste 10 persoane
- Respondenti 28 (4,9%)
o 18 barbati
♣ Urban 88,9%
♣ Rural 11,1%
o 10 femei
♣ Urban 60%
♣ Rural 40%

Scopul principal al acestei intrebari a fost identificarea gradului de expunere a respondentilor la consumul de droguri in cadrul cercului de prieteni si de cunostinte.

Intrebarea nr. 8 De unde credeti ca se pot procura drogurile?

a. Prieteni
- Respondenti 332 (58,7%)
o 128 barbati
♣ Urban 82%
♣ Rural 18%
o 204 femei
♣ Urban 67,2%
♣ Rural 32,8%

b. Baruri
- Respondenti 340 (60,1%)
o 135 barbati
♣ Urban 80%
♣ Rural 20%
o 205 femei
♣ Urban 70,2%
♣ Rural 29,8%

c. Discoteci
- Respondenti 397 (70,1%)
o 163 barbati
♣ Urban 77,3%
♣ Rural 22,7%
o 234 femei
♣ Urban 69,7%
♣ Rural 30,3%

d. Gari, autogari
- Respondenti 180 (31,8%)
o 68 barbati
♣ Urban 77,9%
♣ Rural 22,1%
o 112 femei
♣ Urban 67,9%
♣ Rural 32,1%

e. Hoteluri
- Respondenti 83 (14,7%)
o 40 barbati
♣ Urban 75%
♣ Rural 25%
o 43 femei
♣ Urban 74,4%
♣ Rural 25,6%

f. Nu stiu
- Respondenti 107 (18,9%)
o 36 barbati
♣ Urban 58,3%
♣ Rural 41,7%
o 71 femei
♣ Urban 46,5%
♣ Rural 53,5%

Identificarea modalitatiilor si locatiilor de unde pot fi procurate drogurile indica foarte clar strategiile de interventie care trebuie folosite in aceste situatii.

Intrebarea nr. 9 Care considerati ca sunt efectele consumului de droguri?

a. Scaderea randamentului intelectual
- Respondenti 326 (57,6%)
o 136 barbati
♣ Urban 76,5%
♣ Rural 23,5%
o 190 femei
♣ Urban 69,5%
♣ Rural 30,5%

b. Tulburari de comportament
- Respondenti 478 (84,5%)
o 185 barbati
♣ Urban 76,8%
♣ Rural 23,2%
o 293 femei
♣ Urban 66,6%
♣ Rural 33,4%

c. Halucinatii
- Respondenti 394 (69,6%)
o 166 barbati
♣ Urban 75,9%
♣ Rural 24,1%
o 228 femei
♣ Urban 66,7%
♣ Rural 33,3%

d. Dependenta
- Respondenti 510 (90,1%)
o 194 barbati
♣ Urban 78,9%
♣ Rural 21,1%
o 316 femei
♣ Urban 65,2%
♣ Rural 34,8%

e. Modificare relatiilor interumane
- Respondenti 242 (42,8%)
o 93 barbati
♣ Urban 74,2%
♣ Rural 25,8%
o 149 femei
♣ Urban 67,8%
♣ Rural 32,2%

f. Deces
- Respondenti 350 (61,8%)
o 132 barbati
♣ Urban 77,3%
♣ Rural 22,7%
o 218 femei
♣ Urban 65,6%
♣ Rural 34,4%

g. Contaminarea cu virusul hepatitei B, HIV
- Respondenti 202 (35,7%)
o 84 barbati
♣ Urban 81%
♣ Rural 19%
o 118 femei
♣ Urban 74,6%
♣ Rural 25,4%

Tot ca metoda de testare a cunostintelor despre droguri, prin aceasta intrebare se indentifica nu doar acele aspecte unde este nevoie sa se insiste pentru o mai buna constientizare dar si acele „mituri” specifice fiecarei comunitati in legatura cu consumul de droguri si efectele sale.

Intrebarea nr. 10 Ce metode de transmitere a informatiilor referitoare la droguri doriti?

a. Lectii, prelegeri
- Respondenti 286 (50,5%)
o 115 barbati
♣ Urban 73,9%
♣ Rural 26,1%
o 171 femei
♣ Urban 62%
♣ Rural 38%

b. Discutii individuale
- Respondenti 153 (27%)
o 69 barbati
♣ Urban 79,7%
♣ Rural 20,3%
o 84 femei
♣ Urban 66,7%
♣ Rural 33,3%

c. Grupuri de lucru
- Respondenti 103 (18,2%)
o 40 barbati
♣ Urban 75%
♣ Rural 25%
o 63 femei
♣ Urban 68,3%
♣ Rural 31,7%

d. Discutii cu fosti consumatori
- Respondenti 398 (70,3%)
o 149 barbati
♣ Urban 75,2%
♣ Rural 24,8%
o 249 femei
♣ Urban 67,1%
♣ Rural 32,9%

e. Brosuri, pliante
- Respondenti 263 (46,5%)
o 86 barbati
♣ Urban 81,4%
♣ Rural 18,6%
o 177 femei
♣ Urban 68,9%
♣ Rural 31,1%

f. Videoclipuri
- Respondenti 122 (21,6%)
o 57 barbati
♣ Urban 75,4%
♣ Rural 24,6%
o 65 femei
♣ Urban 56,9%
♣ Rural 43,1%

g. Filme documentare
- Respondenti 342 (60,4%)
o 138 barbati
♣ Urban 78,3%
♣ Rural 21,7%
o 204 femei
♣ Urban 67,6%
♣ Rural 32,4%

Identificarea mijloacelor de transmitere a informatiilor pe care adolescentii le considera ca fiind cele mai potrivite, permit adaptarea strategiilor de marketing social pentru comunitatea studiata.

Intrebarea nr. 11 Cine ar trebui sa va transmita aceste informatii?

a. Parintii
- Respondenti 180 (31,8%)
o 67 barbati
♣ Urban 74,6%
♣ Rural 25,4%
o 113 femei
♣ Urban 61,9%
♣ Rural 38,1%

b. Profesorii
- Respondenti 189 (33,4%)
o 75 barbati
♣ Urban 66,7%
♣ Rural 33,3%
o 114 femei
♣ Urban 56,1%
♣ Rural 43,9%

c. Cadre medicale
- Respondenti 366 (64,7%)
o 138 barbati
♣ Urban 74,6%
♣ Rural 25,4%
o 228 femei
♣ Urban 64,5%
♣ Rural 35,5%

d. Psihologi
- Respondenti 308 (54,4%)
o 102 barbati
♣ Urban 77,5%
♣ Rural 22,5%
o 206 femei
♣ Urban 66%
♣ Rural 34%

e. Politie
- Respondenti 144 (25,4%)
o 81 barbati
♣ Urban 75,3%
♣ Rural 24,7%
o 63 femei
♣ Urban 58,7%
♣ Rural 41,3%

f. Massmedia
- Respondenti 210 (37,1%)
o 83 barbati
♣ Urban 81,9%
♣ Rural 18,1%
o 127 femei
♣ Urban 68,5%
♣ Rural 31,5%

Observam si aici importanta pe care adolescentii o dau diversilor actori implicati in prevenirea consumului de droguri dar mai ales emitatorii spre care ar avea cea mai mare deschidere in cadrul unei campanii de informare la nivel comunitar.

Intrebarea nr. 12 Credeti ca massmedia are influenta in problema consumului de droguri?

a. In mica masura
- Respondenti 253 (44,7%)
o 105 barbati
♣ Urban 79%
♣ Rural 21%
o 148 femei
♣ Urban 70,3%
♣ Rural 29,7%

b. In mare masura
- Respondenti 169 (29,9%)
o 60 barbati
♣ Urban 61,7%
♣ Rural 38,3%
o 109 femei
♣ Urban 61,5%
♣ Rural 40%

c. Decisiv
- Respondenti 63 (11,1%)
o 26 barbati
♣ Urban 80,8%
♣ Rural 19,2%
o 37 femei
♣ Urban 62,2%
♣ Rural 37,8%

d. Nu influenteaza
- Respondenti 82 (14,5%)
o 38 barbati
♣ Urban 84,2%
♣ Rural 15,8%
o 44 femei
♣ Urban 56,8%
♣ Rural 43,2%

In baza acestui chestionar dar si a intregii activitati depuse in scopul prevenirii consumului de droguri si informarii cat mai corecte a adolescentilor din judetul Neamt cu privire la realitatile consumului de droguri, activitatile care au urmat si-au adaptat mesajele pentru a acoperi in special acea problematica ramasa necunoscuta sau prea putin cunoscuta publicului tinta.
In acest caz, putem vorbi despre o situatie fericita, in care un grup de initiativa local intelege importanta unui astfel de demers si aplica cu sau fara stiinta, un principiu extrem de important care este trecut cu vederea de cele mai multe ori decatre organizatorii campaniilor la nivel national: specificitatea, adica nevoia de a adapta mesajele unei campanii nationale pentru fiecare comunitate in parte.
Problema intervine in momentul in care grupul respectiv de initiativa dispare sau se transforma iar cei care vin sa preia activitatea respectiva nu folosesc experienta celor care au avut deja activitate in comunitatile respective. Acest fapt este din punctul meu de vedere graitor pentru situatia prezenta care condamna, prin lipsa continuitatii si a unor strategii pe termen lung, orice tip de campanie de informare.
Avand in vedere aceasta situatie, realitatea din tara noastra contrazice oarecum teoria la nivel mondial: la noi, cel mai mare efect si cea mai mare importanta o au campaniile mass-media si nu strategiile de marketing social a caror eficacitate a fost deja demonstrata la nivel mondial.

Concluzii

Dupa cum am incheiat si capitolul anterior, concluzia acestei cercetari poate sa para oarecum contrara cu teoriile la nivel mondial. In Romania, in momentul de fata, nu sunt prezente strategii de marketing social care sa formeze o strategie nationala pe termen lung in domeniul preventiei consumului de droguri. Se incearca in prezent implementarea unor astfel de strategii insa lipsa de continuitate si de vointa politica fac ca orice demers de acest gen sa fie sortit esecului.
Tocmai din aceste motive, pana cand strategiile implementate in prezent de catre Agentia Nationala Antidrog isi vor arata efectele si vor intra intr-un proces continuu si coerent, consider ca rolul cel mai important il detine, in continuare, mass-media. Din acest motiv, ar trebui ca toate actiunile care se desfasoara folosind acest mediu de transmitere sa fie foarte atent pregatite, planificate si implementate. Din punctul meu de vedere, devine extrem de important de subliniat care sunt situatiile in care mass-media isi arata eficienta maxima si astfel, ca solutie pe termen scurt pana la finalizarea si implementarea unei strategii nationale pe termen lung, se pot dezvolta si implementa strategii de sprijin pentru actiunile din mass-media. O asemenea activitate ar putea sa suplineasca pe termen scurt absenta coerentei in strategia nationala si ar oferi ragazul necesar pentru ca actualele directii adoptate de Agentia Nationala Antidrog sa-si produca efectele urmarite.

Din punctul meu de vedere, mass-media ar trebui folosita in urmatoarele situatii:
- Cand este nevoie de expunere la nivel national. In mod evident, mass-media este capabila sa ofere un grad foarte mare de penetrare. Argumentul costurilor mari nu sta in picioare deoarece numarul extrem de mare de consumatori de media ar putea fi egalat de alte canale / metode doar cu sacrificiul unor sume exorbitate. Ar costa mai mult un spot TV decat organizarea de intalniri in cadrul carora sa fie invitati un numar egal de oameni cu cei care ar fi expusi la respectivul spot TV? Evident ca nu.
- Cand se impune o interventie extrem de rapida. Mass-media ofera cele mai bune oportunitati pentru a ajunga la un numar cat mai mare de oameni sau la o anumita categorie specifica intr-un timp cat mai scurt.
- Cand discutiile publice ar putea sa faciliteze procese educationale. Mesajele media pot fi emotionale si pot aduce provocari si din aceasta cauza pot fi folosite pentru a stimula sau intretine discutii pe anumite teme si pot fi folosite pentru a mari impactul sau a potenta un demers educational.
- Cand principalul scop este informarea. Prin natura lor, mijloacele media sunt mijloace informative. Atunci cand urmarim ca scop principal informarea corecta a publicului, nu exista niciun mijloc mai eficient care sa poata fi folosit.
- Cand reusim sa convingem principalii actori media de importanta mesajului. Aceasta situatie poate fi considerata si un garant al acuratetii mesajelor transmise dar si a efectelor unei campanii media.
- Cand putem insoti campaniile media de activitati la nivel comunitar. In mod evident, atunci cand folosim mass-media pentru a potenta activitati la nivel comunitar sau chiar invers, sansele de reusita cresc foarte mult.
- Cand putem sa extindem campaniile pe termen lung. Majoritate schimbarilor in comportamentele legate de probleme de sanatate au nevoie de reimprospatare constanta. Astfel, este de preferat o campanie formata din activitati mesaje scurte si concise pentru o perioada indelungata de timp in locul unei campanii media de scurta durata dar cu un continut extrem de bogat.
- Cand bugetul ne permite. Folosirea mass-media presupune costuri foarte ridicate si din aceasta cauza este nevoie in mod evident de o foarte buna planificare a bugetului pentru a ne asigura ca respectiva campanie poate fi sustinuta pana la final din punct de vedere financiar.
- Cand comportamentul pe care dorim sa-l schimbam este simplu. Desi schimbarea comportamentelor complexe, precum fumatul, pot fi subiectul unor campanii media, s-a dovedit ca efectul campaniilor media se limiteaza la schimbari comportamentale simple precum vaccinarea sau programele de analize gratuite.
- Cand scopul campaniei tine de fapt de relatii publice. Aproape toate campaniile au scopuri care nu sunt intotdeauna evidente. Acestea pot fi strangerea de fonduri, crearea unui curent de sustinere pentru o anumita problema, obtinerea de sustinere publica in vederea unor schimbari sociale, etc. Atunci cand astfel de scopuri sunt explicite sau chiar implicite, campaniile mass-media sunt cele mai eficiente, oferind acea expunere foarte mare care este necesara pentru atingerea acestor scopuri.

In concluzie, solutiile pe termen scurt care trebuie sa aiba ca scop principal stoparea cresterii incidentei consumului de droguri ar trebui sa se bazeze in principal pe mijloacele media. Pe termen lung, campaniile media vor trebui integrate in strategii de marketing social care sa alcatuiasca intr-un final o politica coerenta.

Puteți lăsa comentarii aici: